Litiaza biliara - prezenta calculilor in vezica biliara

Voturi: 122 |   Voteaza

Litiaza biliara este o afectiune ce consta in prezenta calculilor in vezica biliara, organul care depoziteaza bila secretata de ficat.

Calculii biliari sunt compusi in 80% din cazuri din colesterol cristalizat. Calculii se pot forma si din pigmenti biliari, indeosebi in cazul unor afectiuni hepatice grave sau drepanocitoza. Calculii se formeaza atunci cand exista un dezechilibru sau o modificare in compozitia bilei. In mod normal, acizii biliari, lecitina si fosfolipidele contribuie la mentinerea solubilitatii colesterolului in bila. Tulburarile de motilitate biliara, staza biliara si continutul bilei sunt factori ce predispun la formarea calculilor biliari.

Marimea calculilor difera de la un individ la altul, dar in general calculii variaza de la dimensiunile unui fir de nisip, la marimea unei mingi de golf.

In 8 cazuri din 10, prezenta calculilor nu se manifesta clinic. Totusi, ei pot obstrua caile biliare ce conduc bila de la ficat la intestinul subtire, provocand dureri intense, cunoscute sub denumirea de colica biliara (hepatica). Calculii asimptomatici sunt descoperiti din intamplare, in timpul unei ecografii sau a unui CT abdominal.

Intensitatea simptomelor nu depinde de marimea calculilor. Uneori, calculi mici pot provoca dureri intense, in timp ce unii calculi de dimensiuni mari trec neobservati.

Litiaza biliara este mai frecventa la femei decat la barbati. Explicatia poate consta in faptul ca hormonii estrogeni determina cresterea secretiei de colesterol, iar progesteronul favorizeaza staza biliara.

Riscul de aparitie a calculilor biliari creste odata cu varsta. Incidenta litiazei biliare creste cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, intre 10 si 15% din barbati sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii, prezenta calculilor este asociata cu anomalii congenitale, malformatii biliare sau afectiuni.


Semne si simptome

In marea majoritate a cazurilor, litiaza biliara nu se manifesta clinic si nu determina complicatii. Calculii pot traversa canalul cistic fara a provoca simptome. Totusi, obstructia temporara a canalului cistic provoaca durere intensa, cunoscuta sub denumirea de colica biliara.

Colica biliara dureaza in general intre 30 minute si 4 ore. Este o durere intensa resimtita in partea superioara dreapta a abdomenului, ce poate iradia inspre umar si omoplatul drept. Durerea survine brusc, devine intensa, apoi dispare treptat. Este de obicei insotita de greturi, varsaturi si rar de febra si frisoane.

De obicei, durerea apare postprandial (la 1 ora dupa masa) si este cauzata de contractia vezicii biliare, drept raspuns la o masa bogata in lipide, in conditiile in care canalul cistic este obstruat de un calcul biliar. Durerea se estompeaza odata ce calculul este eliminat, permitand bilei sa curga normal.

O persoana care a suferit o criza de colica hepatica prezinta 70% riscuri de a suferi alta. La inceput, crizele sunt usoare, dar au tendinta de a se agrava in absenta unui tratament.

Majoritatea crizelor survin fara legatura cu masa. Ele se pot declara in orice moment, dar cel mai des nu exista un eveniment declansator. Criza survine dupa ce vezica s-a contractat si a eliminat un calcul susceptibil de a obstrua caile biliare. Luarea mesei provoaca intotdeauna contractia vezicii, stimulata de prezenta alimentelor in intestinul subtire, dar vezica se poate contracta si in mod spontan in orice moment.


Semne ce indica o complicatie

In prezenta acestor simptome, consultarea de urgenta a unui medic este obligatorie:

- icter

- durere foarte intensa si subita in partea dreapta a abdomenului, ce persista mai multe de 6 ore

- varsaturi persistente


Cauze

Calculii se pot forma in diferite organe sau glande (rinichi, vezica urinara, vezica biliara, glande salivare). In functie de localizare, calculii sunt compusi din substante diverse: calciu, fosfat, colesterol, sucuri digestive, etc.

Bila este compusa din apa, saruri biliare (care joaca un rol important in digestia grasimilor), colesterol, fosfolipide, pigmenti si electroliti. Calculii biliari de colesterol se formeaza atunci cand:

- colesterolul se gaseste in exces in bila

- bila nu contine suficiente saruri biliare

- vezica biliara nu se contracta in mod regulat (vezica hipotona sau "lenesa")

Cauzele care duc la formarea calculilor biliari (litogeneza) nu sunt complet cunoscute, dar au fost identificati diversi factori de risc: obezitatea, sarcinile multiple, etc. Trebuie mentionat faptul ca nu exista o legatura intre nivelul de colesterol sangvin si concentratia de colesterol din bila.

Indiferent de marime, forma sau numarul calculilor biliari, acestia fac parte din una din urmatoarele categorii:

- Calculi de colesterol – reprezinta 80% din totalul calculilor biliari. De obicei de culoare galbena, acesti calculi sunt compusi in principal din colesterol nedizolvat, desi pot avea si alte componente: calciu si bilirubina (pigment biliar produs prin degradarea globulelor rosii).

- Calculi pigmentari – sunt de culoare inchisa, dimensiuni mici si se formeaza atunci cand bila contine bilirubina in exces. Cauzele care determina formarea lor nu sunt cunoscute. Incidenta calculilor pigmentari este mai mare la pacientii cu anumite boli (ciroza hepatica, infectii ale cailor biliare, drepanocitoza) care au drept rezultat formarea in exces de bilirubina.


Factori de risc

Sexul feminin – incidenta litiazei biliare este de 2 -3 ori mai mare la femei decat la barbati. Cauza este considerata a fi reprezentata de hormonii estrogeni care provoaca o crestere a nivelului de colesterol in bila.

Multiparitatea – femeile care au avut mai multe sarcini prezinta un risc sporit de litiaza biliara, datorita cresterii nivelului de estrogeni in timpul sarcinii. Cu cat femeia a avut mai multe sarcini, cu atat riscurile de litiaza biliara sunt mai mari.

Varsta - incidenta litiazei biliare creste cu 1 -3% pe an.

Obezitatea este un factor de risc major pentru litiaza biliara

Unele boli gastrointestinale – boala Crohn si colita ulcerativa

Scaderea rapida in greutate – conform unui studiu, adoptarea unui regim hipocaloric (cca 800 calorii pe zi) duce la formarea calculilor biliari la 10% - 25% persoane. O treime din acesti calculi sunt asimptomatici, adica nu antreneaza o criza de colica hepatica.

Postul alimentar – atunci cand vezica biliara este putin solicitata pe perioade lungi de timp, ea nu se goleste cu regularitate, iar stagnarea bilei poate antrena formarea calculilor.

Alimentatia bogata in zaharuri simple, in grasimi si in calorii – acest comportament alimentar este o cauza de obezitate, care este un factor de risc important pentru formarea calculilor biliari.

Luarea de estrogeni – terapia hormonala la menopauza si luarea de contraceptive orale cresc nivelul de colesterol in bila.

Sedentarismul – un studiu a demonstrat ca lipsa activitatii fizice este un factor de risc important. Conform acestui studiu, barbatii de 65 ani care se uita la televizor mai mult de 40 ore pe saptamana sunt de 3 ori mai supusi riscului de formare a calculilor biliari decat cei care urmaresc mai putin de 6 ore pe saptamana.

Luarea unor medicamente ce scad nivelul de colesterol sangvin – acestea cresc cantitatea de colesterol in bila.


Diagnostic

Litiaza biliara este suspectata la pacientii cu colici biliare. Rezultatele testelor de laborator sunt normale atat la pacientii asimptomatici, cat si la pacientii cu colica biliara necomplicata. In general, ele nu sunt necesare decat in cazul unei suspiciuni de colecistita. Cresterea numarului de leucocite paote indica o colecistita sau un alt proces infectios. Totusi, la o treime din pacientii cu colecistita nu prezinta hiperleucocitoza (cresterea numarului de globule albe).

Un nivel crescut de transaminaze indica o suferinta hepatica, in timp ce hiperbilirubinemia si nivelul marit de fosfataza alcalina sunt dovezi ale obstruarii canalului coledoc.

Ecografia abdominala este metoda de electie pentru diagnosticul litiazei biliare. Examenul CT,  RMN sau colecistografia orala sunt alte posibilitati de a diagnostica litiaza biliara. Ecografia endoscopica poate detecta calculi biliari de mici dimensiuni (< 3 mm) si este uneori utilizata cand rezultatele celorlalte examene nu sunt concludente.

Calculii biliari asimptomatici sunt deseori depistati in mod accidental, in timpul analizelor de rutina, sau efectuate pentru alte afectiuni.







CITESTE SI DESPRE:

COMENTEAZA

COMENTARII