Importanta legaturii dintre tensiunea arteriala, dieta si greutatea corporala

Voturi: 117 |   Voteaza

Poate fi tratata hipertensiunea arteriala  fara medicamente? Hipertensiunea arteriala (HTA) este o afectiune evidentiata de cresterea tensiunii arteriale peste valori de 140 mmHg (sistolica) si peste 90 mm Hg (diastolica). În peste 90% din cazurile de hipertensiune arteriala, cauzele nu se pot preciza. Boala hipertensiva este numita, in acest caz, hipertensiune arteriala esentiala. Pentru mecanismele ei, au fost propuse diverse ipoteze, iar una dintre cele mai admise este aceea ca factorii predispozanti sau determinanti ar fi: ereditatea, factorii vasculari, unele tulburari endocrine legate de suprarenale, regimul hipercaloric, starile emotive repetate, aportul excesiv de sare in alimentatie. În 10% din cazuri, HTA poate fi secundara si este determinata de: diverse afectiuni cerebrale sau de cauze renale, cum sunt nefrita cronica sau rinichiul mic. Alte cauze pot fi cele endocrine, ca tumorile glandelor suprarenale sau hipofizare, anomaliile aortei (coarctatia aortica) si cauze congenitale sau de scadere a elasticitatii aortei, ce este intalnita, de obicei, la varstnici. Simptomele hipertensiunii arteriale sunt foarte variate si pot fi conditionate de stadiul bolii, de personalitatea bolnavului, de asocierea cu alte afectiuni si depind de faptul daca HTA a fost diagnosticata ca fiind esentiala sau secundara. Manifestarile hipertensiunii arteriale sunt diverse si difera de la caz la caz. Semnalele de alarma sunt evidentiate de: ameteli, tinitus (vajaieli in urechi), dureri de cap, ce sunt uneori mai importante dimineata, epistaxis (sangerare nazala) si tulburari de vedere (aparitia de puncte luminoase sau negre in campul vizual).

În unele cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii (180-200/100 mmHg), bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva, aceeasi absenta a simptomatologiei existand si in fazele de inceput ale HTA esentiale, de aceea este recomandata masurarea periodica a tensiunii arteriale, pentru ca HTA actioneaza de multe ori ca un "ucigas tacut". Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile tensiunii sistolice si diastolice sunt mici. Însa chiar in aceste cazuri, daca HTA nu este tratata corect, pot aparea simptomele localizarilor aterosclerozei la inima, creier sau rinichi.

Prognosticul si evolutia hipertensiunii arteriale depind de valorile inregistrate ale tensiunii, cat si de depistarea ei cat mai precoce. HTA netratata este cunoscuta ca un factor de risc ce favorizeaza localizarea si agravarea aterosclerozei, antrenand complicatii cardiace (cardiopatia ischemica), accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau ale vaselor membrelor inferioare (arterite). S-a remarcat ca 50% din bolnavii hipertensivi au cardiopatie ischemica, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent, in trecut, HTA. Coexistenta cu alti factori de risc ca fumatul, obezitatea, consumul de alcool, sedentarismul, stresul, consumul de sare in exces, uricemia (cresterea cantitatii de acid uric in sange), cresterea glicemiei si a consumului de grasimi animale, accelereaza evolutia aterosclerozei spre hipertensiune arteriala. Acesti factori sunt incriminati si in aparitia asa-numitelor "boli ale civilizatiei", ce reprezinta un adevarat flagel pentru omenire. Este vorba despre bolile de inima (infarctul miocardic), cancerul, diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile si ateroscleroza. Din acest motiv, este necesara si evaluarea acestor boli, care pot fi asociate hipertensiunii arteriale.   

Studiul Framingham a aratat ca HTA este in continuare un factor major de risc cardiovascular ce favorizeaza aterogeneza, adica formarea placii de aterom. Un alt studiu a demonstrat faptul ca populatiile mediteraneene care consuma in mod obisnuit usturoiul in alimentatia curenta inregistreaza, de obicei, valori normale ale tensiunii arteriale. Este stiut si demonstrat stiintific faptul ca usturoiul actioneaza ca un veritabil antihipertensiv, avand si proprietati hipocolesterolemiante si anticancerigene. Alte studii epidemiologice au demonstrat ca HTA este mai des intalnita la indivizii supraponderali, daca obezitatea afecteaza in special partea superioara a trunchiului. Grupele de risc sunt reprezentate de copiii si adolescentii obezi, acestia avand o predispozitie pentru a fi supraponderali de-a lungul vietii. Obezitatea reprezinta un factor de risc atat pentru hipertensiune, cat si pentru diabet, boala cardiovasculara, osteoartrite si unele cancere. HTA apare la 60-70% din diabetici si este de cel putin de doua ori mai frecventa la acesti bolnavi, fata de nediabetici. HTA creste riscul cardiovascular prin micro si macroangiopatia diabetica (modificari vasculare la nivelul ochiului). Asocierea HTA cu hipercolesterolemia amplifica riscul cardiovascular la diabetici.

Consumul de alcool chiar moderat, induce valori marite ale tensiunii arteriale. Asociat cu alti factori de risc pentru HTA (fumat, consum de cafea, stres), alcoolul, chiar si la un consum mic, zilnic, favorizeaza cresteri tensionale si poate determina aparitia riscului de mortalitate coronariana, de aceea nu recomandam consumul de alcool. Vestea buna este ca HTA indusa de alcool poate fi reversibila dupa intreruperea consumului.

Numeroase studii medicale epidemiologice implica fumatul in aparitia bolii cardiovasculare si are efect aditiv cand este asociat cu HTA si hipercolesterolemia. Fumatul determina cresteri de scurta durata ale tensiunii arteriale prin eliberarea unei substante numite norepinefrina, ce provine din terminatiile nervoase adrenergice, ce este mediata de nicotina, fapt care se cumuleaza in timp si cu numarul de tigari folosite. Sa nu uitam ca, in SUA, unul din cinci decese este in relatie directa cu fumatul si ca oriunde in lume, deci si in Romania, fumatul reduce cu aproximativ 7 ani speranta de viata.

Consumul de cafea poate determina cresteri acute ale tensiunii arteriale datorita vasoconstrictiei pe care o induce, de aceea nu este recomandata in HTA.

Sedentarismul si reducerea activitatii fizice sunt importanti factori de risc cardiovasculari de favorizare a obezitatii si implicit ai HTA. Exercitiile fizice sustinute constituie o modalitate de preventie sau de tratament nefarmacologic al HTA, acestea reducand mortalitalitatea cardiovasculara.

Factorii psihoemotionali ce sunt legati de tipul de personalitate, de stres, de tipul de activitate au rol etiopatogenic (cauzal), in special in determinarea puseelor de HTA numai in corelatie cu ceilalti factori, mai ales genetici. Statistic s-a demonstrat ca oamenii care apartin personalitatii de tip A au un risc crescut de a face hipertensiune arteriala. Din cele prezentate, remarcam o puternica legatura intre aparitia hipertensiunii arteriale si influenta bolilor civilizatiei asociate cu factorii de risc aratati (fumatul, consumul de alcool, cafea, sare in exces, sedentarismul, stresul, cresterea cantitatii de glucoza, colesterol si acid uric din sange), fapt ce conduce la scaderea dramatica a sperantei de viata.

Domnule profesor Leonida Gherasim, ca participant de marca al Simpozionului de cardiologie de la Poiana Brasov, va rog sa ne prezentati cateva impresii legate de aceasta manifestare.

Simpozionul a avut ca tema principala hipertensiunea arteriala si bolile asociate ei. Cu aceasta ocazie, am dorit sa legam patologia specifica hipertensiunii arteriale de bolile civilizatiei, corelatie ce actioneaza in mod nefericit pentru bolnavi.

Aceste afectiuni sunt, in primul rand, bolile metabolice, cum ar fi: diabetul zaharat, tulburarile de metabolism lipidic si, evident, bolile renale. Din acest punct de vedere, am invitat sa participe in cadrul simpozionului nostru si specialisti in bolile de nutritie si metabolism sau in afectiunile renale, fapt ce a intregit valoarea stiintifica a manifestarii noastre. În toate expunerile, programul a fost unul intensiv, fapt ce a adus in dezbatere nu numai progresele ce s-au facut in cunoasterea bolii, in evidentierea complicatiilor hipertensiunii arteriale sau in tratament, dar au fost supuse atentiei si tulburarile metabolice adiacente HTA. Discutiile legate de aceste boli au fost insotite si de masurile terapeutice ce trebuie luate, pentru a fi tratate. Este de semnalat prezenta a patru conferinte desfasurate in paralel, in cadrul simpozionului nostru, in care si-au prezentat experientele terapeutice specialisti din aproape toate centrele universitare, cum ar fi Brasov, Cluj, Craiova, Iasi, Timisoara si evident Bucuresti, fapt care a ridicat valoarea stiintifica a acestui congres. Semnalez ca au fost unii participanti si din Germania, ce au venit mai ales in legatura cu prezentarea unor noi tipuri de medicamente antihipertensive cu actiune pe sistemul nervos central.

Va rog, in continuare, domnule profesor, sa ne dati cateva sfaturi legate de stilul de viata sanatos si de prevenire a acestei maladii.

Cresterea tensiunii arteriale care se incadreaza in valorile patologice incepe, de obicei, in jurul varstei de 35-40 de ani. Prima masura ce se poate lua este controlul riguros si inregistrarea nivelului de tensiune arteriala, mai ales la persoanele ce au depasit aceasta varsta si care au in antecedentele familiale persoane hipertensive sau care au avut sau au boli cardiovasculare. O alta masura este autoinregistrarea periodica a tensiunii arteriale. De ce? Pentru ca tensiunea arteriala este un indicator variabil si de multe ori in mediul medical, adica la cabinete medicilor de familie sau in spital, ea arata uneori valori mai mari decat valoarea ei reala. Astfel, inregistrarea tensiunii arteriale se poate face foarte bine la domiciliu, cu ajutorul unor aparate electronice ce dau, de obicei, valori mai apropiate de valoarea reala si care ii scapa pe unii posibili pacienti de stresul "halatului alb". Aceste valori trebuie evident prezentate medicului de familie, pentru ca numai el este in stare, in prima faza, sa clasifice si sa sfatuiasca persoanele care au tensiunea crescuta. O alta directiva generala este ca nu orice hipertensiune arteriala necesita tratament cu medicamente. Hipertensiunea arteriala poate fi reglata prin stilul de viata si prin factorii alimentari.


Ce reprezinta un stil de viata sanatos?

Stilul de viata sanatos inseamna evitarea vietii sedentare, printr-o activitate fizica moderata, dar constanta, prin mentinerea unei greutati corporale in limite normale, obligatoriu si evident reducerea consumului de sare si a alimentelor ce pot duce la ingrasare printr-un exces lipidic si glucidic. Astfel de masuri sunt in stare sa controleze, o buna perioada de timp, nivelele tensionale, inainte de necesitatea introducerii tratamentelor medicamentoase antihipertensive, dupa sfatul medicului.

Cand se introduce un tratament antihipertensiv si ce reprezinta acest moment in viata viitorului bolnav cronic?

Introducerea medicatiei antihipertensive inseamna pentru pacient un moment decisiv, pentru ca administrarea acestora este, practic, nelimitata. Regresia sau normalizarea tensiunii arteriale, dupa ce boala s-a instalat, nu este posibila fara medicatie. Dupa cum nu este posibil ca numai medicamentele sa realizeze valori aproape de normal ale tensiunii arteriale, daca celelalte elemente cum ar fi: reducerea aportului de sare, zahar si grasimi, evitarea consumului de alcool, cafea si tutun, reducerea greutatii corporale printr-o activitate fizica, constanta si moderata nu sunt aplicate de pacient. În acest fel, trebuie conjugate atat masurile generale nemedicamentoase, ce tin de stilul de viata sanatos, cu tratamentul ce vizeaza administrarea de medicamente.

Cine stabileste si urmareste tratamentul curativ al unui bolnav cronic diagnosticat cu HTA?

În general, hipertensiunea arteriala este ingrijita bine de catre medicul de familie. El trebuie sa preia bolnavii hipertensivi, sa-i urmareasca si sa le recomande tratamentul. În cazul formelor complicate sau pentru cele care nu raspund la tratament, medicul de familie isi va trimite bolnavii, pentru consultatii la medicul specialist internist sau cardiolog. O parte dintre hipertensiunile arteriale, care nu raspund la tratament au cauze bine definite care pot sa fie curabile, in care bolnavul sa se vindece sau sa aiba complicatii importante ce trebuie tratate sub supravegherea comuna atat a medicului de familie, cat si a medicului specialist.







CITESTE SI DESPRE:

COMENTEAZA

COMENTARII