Pentru a intelege copilul mai corect, trebuie sa ne amintim ca si noi am fost copii. Imaginea de sine reprezinta ceea ce crezi despre tine. Daca obisnuim sa spunem unui copil ca este mofturos, slab sau ca este neastamparat sau vorbaret vom putea observa cum se identifica cu aceasta imagine ca in exemplul urmator: "De ce l-ai lovit pe Ionut?"
"Pentru ca eu sunt rau", spune copilul.
"De unde stii?"
"Mi-a spus mama".

Foarte importante sunt asteptarile parintilor de la proprii copii. Copiii care sunt iubiti si apreciati pentru ceea ce sunt, sa observat ca se descurca mai bine decat copiii a caror parinti le analizeaza mai mult lipsurile si imperfectiunile.

Copiii sunt pozitivi, veseli, calmi, curajosi

Studiile demonstreaza ca un concept sanatos despre sine depinde de inter-relatiile sociale ale copilului. Copiii care au o imagine corecta si frumoasa despre propria persoana sunt mai optimisti, veseli, calmi, colaboreaza cu ceilalti cu mare placere, au curaj spre deosebire de copiii care nu au incredere in fortele proprii, si vorbesc incet, nu accepta observatii, nu le place sa se joace in jocul de rol decat daca sunt liderii grupului, nu au prieteni, sunt suparaciosi si agresivi.

Pentru dezvoltarea respectului de sine este nevoie de o imagine cat mai pozitiva fata de propria persoana, de o stimulare pozitiva a activitatilor (activitati de joc ale copiilor), obisnuirea copiilor cu responsabilitati si cu obisnuirea de a lua anumite decizii responsabile, stimularea oricarei initiative ce vine din partea copilului.

Copilul trebuie stimulat si incurajat sa se exprime pozitiv

Atat rolul parintilor cat si al educatoarei in gradinita devine crucial prin aceea ca activitatile copilului mic au nevoie de mult pozitivism, de exemplu, copilul care pune intrebari tot timpul nu trebuie pedepsit, certat sau sa i se raspunda iritat, ci din contra trebuie stimulat prin raspunsuri tintite. De exemplu daca la gradinita a realizat din plastilina o masinuta si nu o casuta cum i-a spus educatoarea, acesta trebuie sa fie un prilej pentru educatoare sa afle motivatia a ceea ce a facut  si nu sa strice "mica opera".

Aparitia respectului de sine la copii este evidentiat de urmatoarele comportamente: simte ca este valoros, se simte capabil, se simte iubit, stie sa iubeasca, isi face prieteni, cand greseste are puterea sa recunoasca si reia activitatea gresita.

Este foarte important sa ne acceptam copiii asa cum sunt

A accepta copilul asa cum este presupune o atitudine benefica in fata dificultatilor lui de adaptare. Copilul nu trebuie etichetat ca fiind rau, nepriceput, indisciplinat. Parintii trebuie sa tina cont de efortul copilului, de dorintele lui chiar daca rezultatul acestora nu este chiar cel asteptat de ei.

Chiar daca un copil greseste, parintii sau educatoarea trebuie sa gaseasca un ton potrivit de a explica fara a-l jigni sau minimalizandu-i eforturile. Este de preferat sa avem o formulare de genul "Este bine si asa, dar este si mai bine daca..." decat "Nu este bine".

Este mai bine sa nu compari copiii intre ei

Un alt aspect foarte important este ca nu trebuie facute comparatii intre copiii. Copilul trebuie sa-si castige increderea in fortele proprii, altfel decat sa se faca o clasificarea copiilor, de exemplu: "Fratele tau cand era ca tine nu ma supara". O astfel de exprimare poate da copilului neincredere si poate afecta relatiile dintre frati.

Daca totusi dorim o comparatie este mai recomandat sa comparam copiii cu ei insasi in perioade diferite pentru a le sprijini eforturile, de exemplu "Saptamana trecuta erai mult mai cuminte. Ce s-a intamplat de acum nu mai asculti?". In felul acesta, prin intrebari si explicatii aflam ceea ce l-a deranjat pe copil de s-a produs modificarea comportamentala si putem aprecia mai bine ce masuri putem lua.

Un copil invata in special din ceea ce observa

Comportamentele persoanelor din jurul lui isi pun amprenta pe modul lui de reactie. B.Wolfe, in 1989 a formulat o lista de principii extrase din modul de viata al copilului:
- daca copilul este criticat des el invata sa condamne
- daca copilul este tratat cu ostilitate el devine bataus
- daca copilul este ridiculizat el devine timid
- daca copilul este certat in permanenta el se simte vinovat
- daca copilul este mintit el invata sa minta
- daca copilul se simte tolerat el invata sa fie rabdator
- daca copilul este incurajat el invata sa fie increzator
- daca copilul este pretuit el invata sa aprecieze
- daca copilul traieste in familie in spiritul dreptatii el invata sa fie cinstit si corect
- daca copilul traieste intr-un mediu care il aprecieaza el invata sa se placa pe sine
- daca copilul traieste intr-un mediu in care exista acceptare si prietenie, el invata sa iubeasca si sa ofere iubire celor din jur

Altfel spus nu este neaparat suficient ca un copil sa fie genial, cel mai important este ca cei din jurul sau sa-l ajute sa-si construiasca o imagine de sine in mod pozitiv, sa il ajute sa vada frumusetea si in experientele mai putin placute. Un copil fara calitati de exceptie poate avea performante bune daca este invatat sa vada preponderent ceea ce este bun si frumos in jurul sau.