Autismul este o afectiune complexa ce incepe sa se manifeste inca primii 3 ani de viata. Din punct de vedere medical autismul provine de la o disfunctie de ordin neurologic si psihic, care franeaza interactiunea sociala si abilitatile de comunicare. Din acest copiii si adultii care sufera de autism au dificultati in comunicarea verbala si non-verbala, interactiunile sociale sau activitatile de relaxare. Autismul  este o boala ce poate afecta comportamentul unui copil, modul in care acesta gandeste, comunica si interactioneaza cu ceilalti. Copiii care sufera de autism sunt afectati in mai multe feluri. Din ultimele statistici sin statele unite sa determinat ca frecventa autismului este de un 1 copil din 166 si are crestere de la 10% la 17% pe an, estimandu-se ca, intr-un deceniu, 4 milioane americani vor fi afectati..

Doi copii cu acelasi diagnostic se pot comporta complet diferit, pot avea orice combinatie de comportamente specifice autismului. Doua simptome comune constate la sugarii ce sufera de autism, constau in indepartarea acestora de persoana care ii ingrijeste pentru a evita contactul fizic si lipsa anticiparii momentului cand urmeaza sa fie luati in brate. Unii adulti, ce sufera de o forma usoara a bolii, au dificultati in a initia si a mentine o conversatie. Multi nu fac fata interactiunilor sociale si au un comportament agresiv.

Unii copii cu autism sunt pasivi, tacuti si cer putine lucruri parintilor (sau deloc), iar altii pot fi extrem de agitati, plang mult, cateodata non-stop, inca de la ora trezirii din somn.
Cei ce sufera de autism se opun nautatilor in program si schimbarii, au nevoie de monotonie, au dificultati in exprimarea nevoilor si in folosirea gesturilor in locul cuvintelor sau repeta obsesiv anumite cuvinte sau fraze.

Copii cu autism pot rade sau plange fara sa aiba un motiv intemeiat (sau vizibil din exteriorul), prefera singuratea, deoarece au dificultati in socializarea cu alti oameni, se ataseaza de obiecte, evita sa priveasca in ochi, nu cauta contactul vizual, nu raspund la metodelor normale de predare sau se poarta ca si cum ar fi surzi, cu toate ca testele de testare a auzului demonstreaza ca nu au probleme de auz.

Simturile care ajuta o persoana sa interactioneaza cu mediul sunt afectate de autism, maladia reducandu-le sau amplificandu-le sensiblitate. Unii copii cu autism sunt sensibili la sunet, percepand sunetele normale ca fiind foarte galagioase si dureroase, si pun mainile la urechi cand sunetele depasesc o anumita intensitate.

Unele studii au ajuns la concluzia ca autismul poate fi determinat si genetic. Este o probabilitate mult mai mare ca 2 gemeni monozigoti sau identici sa aiba autism, spre deosebire de 2 gemeni dizigoti sau fraterni. Exista studii ce au constatat ca depresia si dislexia sunt mult mai frecvente intr-o familie unde autismul este prezent, ceea ce sugereaza ca in familiile unde exista stres, depresie, boli psihice creste riscul de concepere a unor copii cu probleme de autism.

La indivizii cu autism au fost descoperite 2 tipuri dominante de anormalii: disfunctii in structura neuronala a creierului si in ceea ce priveste biochimia creierului. Studiile urmatoare vor incerca sa examineze relatie dintre cele doua anormalii si rolul pe care acestea il au in determinarea autismului. Oricare ar fi cauzele, copiii care sufera de aceasta boala sunt nascuti cu ea sau cu o predispozitie spre aceasta.

Multe familii au incercat ani de-a randul tot felul de tratamente pentru a reduce simptomele bolii. Unele medicamentele sunt folosite pentru imbunatatirea starii generale a pacientului, dar nici un medicament primar nu s-a dovedit eficient pentru tratarea bolii. Pana acum, suplimentele ce contin vitamina B6 si magneziu au primit cele mai multe laude. Combinatia imbunatateste starea generala de sanatate si atentia copiilor in aproximativ 45% din cazuri.

Oamenii de stiinta au mai descoperit, la oamenii afectati de autism, cantitati mai mari dintr-un anumit tip de drojdie numita candida albicans in tractul intestinal. Celulele care regleaza cantitatea de candida albicans au fost distruse, conform studiilor, de antibiotice administrate copiilor pentru a se lupta cu infectia urechii medii. Dupa ce li se administreaza antibiotice, cantitatea de drojdie creste cu rapiditate, eliberand toxine in sange, fapt care ar putea afecta functionarea normala a creierului.

Regimul alimentar joaca, de asemenea, un rol important in viata copiilor ce sufera de autism. Niveluri crescute de peptide au fost descoperite in urina indivizilor autistici, datorita incapacitatii corpului lor de a descompune proteine precum glutenul, gasit in grau sau ovaz, si caseina, din laptele uman si de vaca. Parintii care au inlaturat aceste alimente din regimul copiilor au observat imbunatatiri considerabile in ceea ce priveste starea acestora.

La 50 de ani dupa ce Dr. Leo Kanner, psihiatru la Universitatea Johns Hopkins, a scris prima lucrare folosing termenul de autism pentru un grup de copii cu probleme sociale, de comportament si de comunicare severe, putem incepe sa intelegem si sa tratam acesti copii. Cu toate ca autismul nu poate fi vindecat, parintii si doctorii trebuie sa lucreze impreuna pentru a trata si a reintegra acesti copii in societate.