Problemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante. Ritmul accelerat al vietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii. Sistemul educational, problematic prin modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei. Pierderile de memorie si lipsa de concentrare au devenit un simptom comun nu numai la persoanele in virsta sau bolnave, ci si la oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres. Pastrarea vioiciunii memoriei depinde de vointa fiecarui om, in parte.


Atentie la simptome

Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de senilitate, fiind atribuita reducerii de substante neurochimice vitale. Medicina chineza numeste aceasta stare creier golit de esenta. O data cu virsta creste si probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie. Forma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata virstei, se caracterizeaza printr-o autoperceptie a pierderii de memorie. Aproximativ 40 la suta dintre persoanele in etate, de minimum 65 de ani, prezinta alterari ale memoriei, asociate inaintarii in virsta, ceea ce reprezinta, in SUA de exemplu, circa 16 milioane de oameni dintre care doar aproximativ 1 la suta evolueaza, anual, catre dementa. Este important sa fie privita cu seriozitate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de memorie asociate inaintarii in virsta pot sa indice existenta unor afectiuni medicale care pot fi tratate. Factorii de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de memorie sint: virsta mai mare de 65 de ani, prezenta bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa – diabetul, boala Parkinson, accidentele vasculare etc.


Cine sint dusmanii amintirilor

Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor amnezice. Studiile efectuate pe animale evidentiaza ca expunerea prelungita la hormonii de stres are un efect advers asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata in functia mnezica si in invatat. Stresul cronic poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari anxioase, care interfereaza, deseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la persoanele virstnice. De fapt, depresiile sint cauze majore care duc la tulburari ale memoriei. De asemenea, persoanele cu exces ponderal, expuse unui risc crescut de aparitie a bolilor de tipul diabetului si hipertensiunii, pot avea probleme cu memoria. Afectiunile asociate obezitatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebrovasculare care, adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa. Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca – o carte, un ziar – s-au dovedit persoane cu o memorie defectuoasa.


Care este dinamica memoriei

Doua studii americane recente releva ca o noapte buna de somn poate reinvia unele amintiri care s-au pierdut in timpul zilei precedente, dar amintirile care au fost reactivate trebuie fixate bine in memorie. Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa recunoasca unele cuvinte fonetice simple, emise de un sintetizator. Un test efectuat dimineata a relevat ca, in cursul serii, grupul de cuvinte pe care si-l aminteau studentii era dezastruos. Dar, dupa o noapte buna de somn, performanta a atins un nivel superior, aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care s-au pierdut in mod natural. Exista doua niveluri ale memoriei, memoria imediata (pe termen scurt), in care amintirile nu sint bine fixate, si memoria stabilizata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de consolidare celulara, prin care neuronii sintetizeaza proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesaj. Dar, consolidare celulara fara odihna nu se poate.


Cum putem incerca sa prevenim problemele de memorie

O alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, bogata in vitamina B12. Aceasta vitamina ajuta la formarea celulelor corpului – in special a globulelor rosii, si a sistemului nervos, si este intilnita in produse de origine animala: carne, peste, lapte, brinzeturi si oua. Regimurile alimentare sarace in grasimi, utilizate de adultii tineri si de cei cu virste medii ajuta la pastrarea memoriei. Organismul nostru are nevoie si de suficiente lichide, pentru a preveni deshidratarea, ce ar putea duce la confuzie, si tulburari ale memoriei. Pe cit se poate, limitarea consumului de bauturi alcoolice si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte. In cazul persoanelor cu tulburari usoare ale memoriei, administrarea vitaminelor E si C poate proteja sanatatea creierului. Atentie! Abuzul de medicamente nu este recomandabil.


Miscarea fizica regulata

Miscarea fizica regulata este benefica memoriei. Exercitiile fizice pot sa creasca fluxul sangvin cerebral, care va duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor nervoase. Studii efectuate pe persoanele care au depus efort fizic la virste cuprinse intre 20 si 60 de ani arata ca riscul de aparitie a bolii Alzheimer la virste mai inaintate este mult redus. Un studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu virste cuprinse intre 60 si 75 de ani, a constatat ca activitatile mentale implicate in controlul executiv – monitorizarea, inventarierea, planificarea, inhibitia si memoria – au fost ameliorate la grupul care urma exercitii aerobice.


O viata sociala sanatoasa si echilibrata

O viata sociala sanatoasa si echilibrata, pigmentata cu odihna, ofera si un echilibru nervos stabil. Trebuie sa incercam sa invatam lucruri noi, atunci cind avem ocazia. Sa ne largim cunostintele, cu alte cuvinte, sa ne punem memoria la lucru. Riscul de slabire a memoriei este mai redus in rindul persoanelor active din punct de vedere intelectual, comparativ cu cele care nu au astfel de preocupari. Persoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara activitati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de invatamint isi mentin memoria mai bine si timp mai indelungat, pe masura ce imbatrinesc. Unele studii au aratat ca absolventii de facultate prezinta un risc mai scazut de a li se slabi memoria, fata de persoanele cu statut educational redus. Concluzia care se desprinde este ca stimularea mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in diverse modalitati, este capabila nu doar sa amelioreze performantele memoriei, ci si sa limiteze declinul cognitiv care se poate instala ulterior.