Glaucomul duce la orbire!
Voturi: 148 | Voteaza
Ai peste 40 de ani, ai miopie, hipotensiune arteriala, vasospasm (maini reci) si cazuri de glaucom in familie? In acest caz, mergi la un oftalmolog, pentru ca poti sa fii afectata de glaucom.
Glaucomul este o boala care, netratata, poate duce la orbire! Boala nu doare, ochii nu-l supara decat foarte rar pe pacient, defectele de camp vizual sunt stabilite doar de oftalmolog. Deci, nici un simptom care sa te alarmeze. Iata de ce, in diagnosticul glaucomului un rol major il au controalele periodice la medic. Asadar, mergi la medic. Dar cand?
Cum afecteaza vederea
In glaucom, celulele si fibrele nervoase mor progresiv, fiind afectata legatura dintre ochi si creier, deci transmiterea informatiei. De cele mai multe ori, functia vizuala ramane normala in primele stadii ale bolii, desi se distrug fibre nervoase. Cand leziunile devin semnificative, apar si defectele severe de vedere. Aspectul grav al bolii e dat de faptul ca doar rareori pacientul isi da seama de modificarile campului vizual, iar situatiile in care le detecteaza sunt in faze avansate ale bolii. Chiar si cu o vedere centrala perfecta la distanta, pacientul poate avea o pierdere severa de camp vizual. Cand diagnosticul e precoce, afectarea vizuala poate fi incetinita sau chiar oprita.
Incidenta bolii In medie, glaucomul afecteaza 3% din populatie (prevalenta e mai mare la varstnici); pe glob, exista circa 70 milioane de persoane afectate, dar numai 50% dintre acestea sunt constiente de boala; in jur de sapte milioane de bolnavi de glaucom sufera de orbire bilaterala si numarul lor este in crestere. In general, adultii incep sa se adreseze oftalmologilor pe la 40-45 de ani, cand ochelarii de citit devin necesari.
Atunci e momentul unei consultatii oftalmologice complete, ulterior controalele periodice pentru persoanele sanatoase fiind recomandate la un interval de aproximativ doi ani. Pentru cei care provin din familii in care au existat cazuri de glaucom, examenul oftalmologic este bine sa se faca mai devreme, chiar la 20-25 de ani. Examen oftalmologic Consta in determinarea acuitatii vizuale, in masurarea presiunii intraoculare (PIO), in determinarea campului vizual si in examinarea papilei nervului optic.
Daca boala a fost diagnosticata si tratata corect, pacientul poate duce o viata normala.
Cum si de ce se produce
Exista numeroase teorii, dar si o parere unanima a cercetatorilor ca inca mai sunt multe de spus despre cum se produce boala. Intr-o maniera simplista, principalii factori implicati in afectarea glaucomatoasa sunt PIO si scaderea perfuziei oculare; acestea duc la scaderea aportului de sange la nivel ocular.
Celalalt element important in aparitia glaucomului e slaba irigare cu sange a ochiului, data de hipotensiunea arteriala si de tulburarile de autoreglare vasculara (capacitatea unui organ de a-si regla propria perfuzie sangvina in functie de necesitati).
Care sunt factorii de risc
Exista factori de risc ai cresterii PIO (varsta, istoricul familial, arterioscleroza) si factori de risc care duc la aparitia glaucomului (PIO crescuta, lipsa autoreglarii vasculare - hipotensiunea arteriala si vasospasmul, sexul feminin, miopia). Influenta varstei asupra glaucomului se explica prin cresterea PIO cu varsta, prin cresterea numarului factorilor de risc de-a lungul vietii si prin pierderea de fibre nervoase in cursul procesului de imbatranire.
Ereditatea joaca un rol important, codul genetic putand determina toleranta presionala a fiecarui individ. De asemenea, lipsa autoreglarii vasculare poate fi mostenita. Deci, persoanele cu istoric familial de glaucom necesita o atentie sporita din partea medicului. Desi nu exista nici o diferenta intre femei si barbati in ceea ce priveste cresterea PIO, s-a constatat ca femeile prezinta un risc mai crescut de a dezvolta afectare glaucomatoasa la valori normale ale PIO. In cazul miopilor, riscul de glaucom este ridicat, din cauza sensibilitatii crescute a nervului optic si a tulburarilor de perfuzie oculara.
Este important de stiut
Tratamentul glaucomului- Tratamentul corect, instituit la timp, si cooperarea pacientului sunt esentiale in prevenirea orbirii cauzate de aceasta boala. Astazi, intregul arsenal terapeutic se adreseaza cu succes scaderii PIO la niveluri care sa previna progresia afectarii glaucomatoase.
Optiunile terapeutice sunt tratamentul medicamentos cu picaturi, cu laser si cel chirurgical. Exista factori de risc care nu pot fi influentati (varsta, sex si rasa), insa altii pot fi tratati: vasospasmul (maini reci) si hipotensiunea arteriala. Ele pot fi ameliorate prin anumite modificari ale stilului de viata: miscare, dieta sanatoasa, aport suficient de lichide si de sare.
Cum poate fi prevenit - Cea mai importanta metoda este prezentarea la medic in timp util: dupa 40 de ani, este bine sa se faca un examen oftalmologic cel mult o data la cinci ani. Daca exista suspiciunea de glaucom, controalele trebuie facute mai des; la cei cu istoric familial de glaucom, controlul trebuie facut mai devreme (20-25 ani).
Daca boala a fost diagnosticata si tratata corespunzator, pacientul poate sa duca o viata absolut normala. Insa el trebuie sa respecte tratamentul si sa se prezinte cu rigurozitate la controalele oftalmologice periodice. Asadar, mergi la medic chiar si numai pentru o evaluare de rutina.
Glaucomul este o boala care, netratata, poate duce la orbire! Boala nu doare, ochii nu-l supara decat foarte rar pe pacient, defectele de camp vizual sunt stabilite doar de oftalmolog. Deci, nici un simptom care sa te alarmeze. Iata de ce, in diagnosticul glaucomului un rol major il au controalele periodice la medic. Asadar, mergi la medic. Dar cand?
Cum afecteaza vederea
In glaucom, celulele si fibrele nervoase mor progresiv, fiind afectata legatura dintre ochi si creier, deci transmiterea informatiei. De cele mai multe ori, functia vizuala ramane normala in primele stadii ale bolii, desi se distrug fibre nervoase. Cand leziunile devin semnificative, apar si defectele severe de vedere. Aspectul grav al bolii e dat de faptul ca doar rareori pacientul isi da seama de modificarile campului vizual, iar situatiile in care le detecteaza sunt in faze avansate ale bolii. Chiar si cu o vedere centrala perfecta la distanta, pacientul poate avea o pierdere severa de camp vizual. Cand diagnosticul e precoce, afectarea vizuala poate fi incetinita sau chiar oprita.
Incidenta bolii In medie, glaucomul afecteaza 3% din populatie (prevalenta e mai mare la varstnici); pe glob, exista circa 70 milioane de persoane afectate, dar numai 50% dintre acestea sunt constiente de boala; in jur de sapte milioane de bolnavi de glaucom sufera de orbire bilaterala si numarul lor este in crestere. In general, adultii incep sa se adreseze oftalmologilor pe la 40-45 de ani, cand ochelarii de citit devin necesari.
Atunci e momentul unei consultatii oftalmologice complete, ulterior controalele periodice pentru persoanele sanatoase fiind recomandate la un interval de aproximativ doi ani. Pentru cei care provin din familii in care au existat cazuri de glaucom, examenul oftalmologic este bine sa se faca mai devreme, chiar la 20-25 de ani. Examen oftalmologic Consta in determinarea acuitatii vizuale, in masurarea presiunii intraoculare (PIO), in determinarea campului vizual si in examinarea papilei nervului optic.
Daca boala a fost diagnosticata si tratata corect, pacientul poate duce o viata normala.
Cum si de ce se produce
Exista numeroase teorii, dar si o parere unanima a cercetatorilor ca inca mai sunt multe de spus despre cum se produce boala. Intr-o maniera simplista, principalii factori implicati in afectarea glaucomatoasa sunt PIO si scaderea perfuziei oculare; acestea duc la scaderea aportului de sange la nivel ocular.
Celalalt element important in aparitia glaucomului e slaba irigare cu sange a ochiului, data de hipotensiunea arteriala si de tulburarile de autoreglare vasculara (capacitatea unui organ de a-si regla propria perfuzie sangvina in functie de necesitati).
Care sunt factorii de risc
Exista factori de risc ai cresterii PIO (varsta, istoricul familial, arterioscleroza) si factori de risc care duc la aparitia glaucomului (PIO crescuta, lipsa autoreglarii vasculare - hipotensiunea arteriala si vasospasmul, sexul feminin, miopia). Influenta varstei asupra glaucomului se explica prin cresterea PIO cu varsta, prin cresterea numarului factorilor de risc de-a lungul vietii si prin pierderea de fibre nervoase in cursul procesului de imbatranire.
Ereditatea joaca un rol important, codul genetic putand determina toleranta presionala a fiecarui individ. De asemenea, lipsa autoreglarii vasculare poate fi mostenita. Deci, persoanele cu istoric familial de glaucom necesita o atentie sporita din partea medicului. Desi nu exista nici o diferenta intre femei si barbati in ceea ce priveste cresterea PIO, s-a constatat ca femeile prezinta un risc mai crescut de a dezvolta afectare glaucomatoasa la valori normale ale PIO. In cazul miopilor, riscul de glaucom este ridicat, din cauza sensibilitatii crescute a nervului optic si a tulburarilor de perfuzie oculara.
Este important de stiut
Tratamentul glaucomului- Tratamentul corect, instituit la timp, si cooperarea pacientului sunt esentiale in prevenirea orbirii cauzate de aceasta boala. Astazi, intregul arsenal terapeutic se adreseaza cu succes scaderii PIO la niveluri care sa previna progresia afectarii glaucomatoase.
Optiunile terapeutice sunt tratamentul medicamentos cu picaturi, cu laser si cel chirurgical. Exista factori de risc care nu pot fi influentati (varsta, sex si rasa), insa altii pot fi tratati: vasospasmul (maini reci) si hipotensiunea arteriala. Ele pot fi ameliorate prin anumite modificari ale stilului de viata: miscare, dieta sanatoasa, aport suficient de lichide si de sare.
Cum poate fi prevenit - Cea mai importanta metoda este prezentarea la medic in timp util: dupa 40 de ani, este bine sa se faca un examen oftalmologic cel mult o data la cinci ani. Daca exista suspiciunea de glaucom, controalele trebuie facute mai des; la cei cu istoric familial de glaucom, controlul trebuie facut mai devreme (20-25 ani).
Daca boala a fost diagnosticata si tratata corespunzator, pacientul poate sa duca o viata absolut normala. Insa el trebuie sa respecte tratamentul si sa se prezinte cu rigurozitate la controalele oftalmologice periodice. Asadar, mergi la medic chiar si numai pentru o evaluare de rutina.
CITESTE SI DESPRE:
