Faringita streptococica acuta, infectie bacteriana a peretelui posterior al faringelui si a amigdalelor, medicale, ORL

Voturi: 151 |   Voteaza

Faringele poate prezenta unele afectiuni, precum: angine, amigdalite, etc, majoritatea de natura bacteriana si insotite de dureri in gat si febra. Faringita este o infectie urmata imediat de inflamatia mucoasei conductului care face legatura intre fosele nazale si laringe. Febra poate sa lipseasca. In unele cazuri o raceala care nu respecta limitele anatomice poate provoca inflamatia mucoaselor nazale, faringiene, laringiene si bronsice. Faringita bacteriana reprezinta 5-10% din totalul faringitelor, in comparatie cu faringita virala al carui procent este de 30-60%. Cauze: Cel mai frecvent agent etiologic al faringitei bacteriene este streptococul beta-hemolitic grup A. Alte bacterii care pot produce faringita sunt streptococii beta-hemolitici grup C si G, Neisseria gonorrhoeae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae, Arcanobacterium haemolyticus, C. diphteriae sau infectiile mixte cu bacterii anaerobe (e.g. angina Vincent) . Pacientul diagnosticat cu faringita streptococica trebuie sa primeasca tratament antibiotic corespunzator ca doza si durata, care sa asigure eradicarea bacteriei din faringe, sa previna RAA, complicatiile supurative (e.g. abces periamigdalian, limfadenita cervicala, mastoidita), sa reduca transmiterea streptococului beta hemolitic grup-A, astfel inct sa minimizeze reactiile adverse datorate unui eventual tratament antimicrobian inadecvat. S pyogenes a fost descris pentru prima data de catre Billroth in 1874 la pacientii cu infectii de plaga. In 1883, Fehleisen a izolat in cultura pura organisme de la pacientii cu leziuni perierizipeloide, organism pe care Rosebach l-a numit S pyogenes in 1884. Contributiile lui Schottmueller in 1903 si J.H. Brown au dus la cunoasterea diferitelor tipuri de hemoliza (alpha, beta si gamma) (figura nr. 1). Lancefield a clasificat streptococii pe baza reactiei de precipitare determinate de proteina M din peretele celular, in mai multe serotipuri. In 1900 Dochez, George si Dick au identificat streptococul beta-hemolitic ca fiind agentul scarlatinei. Studiile epidemiologice din anii 1900 au stabilit relatia dintre streptococul betahemolitic grup-A, RAA si glomerulonefrita 33. Factori de risc: Cum se transmite? Streptococul beta-hemolitic grup A se transmite prin contact direct intre persoane, de aceea riscul de imbolnavire este mai mare in colectivitati si familie. Cand o persoana care are o infectie cu streptococ la nivelul gatului, respira, tuseste, stranuta, picaturi mici de saliva ce contin streptococi, se raspandesc in aer si pot fi inspirate de alte persoane. Perioada de incubatie a bolii variaza intre 2 si 5 zile. Perioada de contagiozitate: Pacientii cu faringita streptococica sunt considerati inca contagiosi in primele 24h dupa administrarea antibioticului29. in cazul copiilor, este recomandat sa nu se intoarca in colectivitate/ scoala pna in momentul in care temperatura nu scade la normal si nu au trecut cel putin 24h de la inceperea tratamentului antibiotic.Care sunt semnele clinice? Faringita streptococica este o boala acuta care debuteaza cu dureri de gt (si la deglutitie), febra (temperatura >38.5C), stare de rau general, frison, mialgii, cefalee si greata. Copii pot prezenta dureri abdominale si varsaturi. Simptome: Cele mai obisnuite simptome ale infectiei streptococice a gatului la copil si adult sunt: - durere de gat cu iradieri spre zona urechilor, instalata brusc fara tuse, stranut sau alte semne de raceala - durere si dificultati la inghitit - febra mai mare de 38,3 C (febra mai mica sugereaza o infectie virala si nu streptococica) - ganglioni inflamati la nivelul gatului - puncte albe, galbene sau sub forma unei membrane la nivelul gatului si amigdalelor - o roseata accentuata a gatului sau puncte de culoare rosu inchis la nivelul regiunii posterioare a boltii palatine, in apropierea gatului - amigdale inflamate, cu toate ca aceasta manifestare poate fi determinata si de o infectie virala. La tineri, mononucleoza poate determina o inflamatie severa a gatului asemanatoare cu cea produsa de streptococ. In general, inflamatia gatului este determinata de o infectie virala si nu streptococica. In infectia streptococica nu apar de obicei, simptome de raceala ca: tuse, stranut, lacrimare sau nas infundat. Cu cat sunt prezente mai multe simptome de raceala, cu atat este mai putin probabil ca inflamatia gatului sa fie determinata de streptococ. In unele cazuri de infectie streptococica poate sa apara o eruptie cutanata (rash) care se intinde de la gat, pe piept si uneori pe intreg corpul. Aceasta eruptie este rugoasa (aspra) la pipait. Aceasta situatie se intalneste in scarlatina. Scarlatina se trateaza cu antibiotice, care frecvent duc la o recuperare rapida. Daca este tratata, scarlatina nu este periculoasa. Mecanism fiziopatogenic: Simptomele faringitei streptococice apar de obicei in mai putin de 2-5 zile de la contactul cu o persoana care are faringita streptococica. Faringita streptococica se vindeca de obicei in 3-7 zile cu sau fara tratament antibiotic. In schimb, daca inflamatia gatului se datoreaza alergenilor sau agentilor iritanti, aceasta dureaza mai mult daca nu se indeparteaza cauza. Daca faringita streptococica nu este tratata cu antibiotice, persoana va continua sa fie contagioasa chiar daca simptomele dispar. Contagiozitatea scade foarte mult dupa primele 48 de ore de la inceperea tratamentului cu antibiotice si este foarte putin probabil sa mai apara complicatii ale infectiei streptococice. Complicatii: Complicatiile infectiilor streptococice sunt rare, dar apar in cazul in care infectia nu este tratata corect cu antibiotice. Complicatiile apar atunci cand infectia se raspandeste in alte locuri din organism si determina alte infectii precum: infectii ale urechii, sinusurilor sau abces pe amigdala (abces periamigdalian). Complicatiile pot aparea si in cazul in care sistemul imun ataca celulele propriului organism determinand probleme serioase precum reumatismul articular acut. Prin tratarea faringitei streptococice se reduce mult riscul de aparitie a reumatismul articular acut si complicatiilor sale. Nu este clar deocamdata, daca tratarea faringitei streptococice cu antibiotice determina scaderea inflamatiei tesutului renal (glomerulonefrita acuta). Diagnostic: Infectia gatului este diagnosticata plecand de la istoricul medical, examenul medical al gatului si teste rapide pentru streptococ. Cultura din gat este efectuata uneori pentru a confirma rezultatul testului rapid pentru streptococ sau cand medicul suspecteaza ca rezultatul testului rapid a fost incorect. Tratament: Antibioticele sunt folosite pentru tratamentul faringitei streptococice. Tratamentul cu antibiotice este eficace numai in infectia gatului cu bacterii cum ar fi streptococul, dar ele nu grabesc vindecarea in caz de infectie a gatului cu virusuri (raceala) sau in alergie. Infectia streptococica a gatului se vindeca in 3-7 zile cu sau fara tratament. Antibioticele sunt eficace in ameliorarea simptomatologiei infectiei cu streptococ numai daca au fost administrate in 48-72 ore de la inceputul simptomatologiei. Oricum antibioticele sunt in mod normal folosite pentru tratarea infectiei streptococice a gatului pentru ca distrug bacteriile si scurteaza timpul de contagiozitate (in mod normal perioada de contagiozitate dureaza 24-48 de ore de la inceputul tratamentului cu antibiotice), previn complicatiile rare: desi neobisnuit, streptococul poate fi raspandit in alta parte a organismului, cauzand infectia urechii, a sinusurilor ori amigdalelor (abces periamigdalian); antibioticele pot sa previna o reactie destul de rar intalnita, prin care infectia declanseaza atacul sistemului imunitar asupra propriului organism si astfel sa declanseze reumatismul articular acut si amelioreaza simptomatologia si grabesc vindecarea intr-o oarecare masura.







CITESTE SI DESPRE:

COMENTEAZA

COMENTARII