Bucuresti 02 Iunie 2008 Tinerilor nemulţumiţi de reţeta amneziei oferită de ideologiile consumeriste ori de tradiţia ratării balcanice, acest curs le propune o reflecţie despre raportul între „persoană” şi „instituţie” în România dintre cele două războie mondiale.
În ceasul discuţiilor aprinse pe tema identităţii merită să ne punem o întrebare esenţiale: care au fost vocile culturii filozofice, istorice şi teologice în România mare prin care ne putem legitima astăzi într-un sens european?
Câteva importante centenare recente au trecut aproape neobservate: Dumitru Stăniloae (1903-1993), Mircea Vulcănescu (1904-1952) şi Mircea Eliade (1907-1986).
Nu este acesta un semn că „republica literelor” noastre înţelege cu anevoie caracterul excepţional al unor figuri universale? Într-un timp care neagă tot mai
des diferenţa între esenţial şi derizoriu, cursul despre „Elite interbelice şi patrimoniul european” propune redescoperirea criteriilor justei celebrităţi.
CURSUL 1 - Instituţiile modernizării culturale (1870-1914)
În acest prim curs voi discuta moştenirea lăsată de secolul XIX, cu tensiunea caracteristică între mitul romantic al geniului („omul salvator” reprezentat de Mihai Eminescu în literatură, Bogdan Petriceicu Hajdeu în filologie sau Nicolae Iorga în istoriografie) şi construcţia instituţională, care presupune elaborarea de strategii de lungă durată şi, mai ales, depăşirea complexului narcisist al culturilor minore. Vom vorbi despre ereditatea levantină („lanţul slăbiciunilor” la Caragiale) şi confruntarea etosului românesc cu modelul germanic, francez şi anglo-saxon al culturii şi civilizaţiei occidentale. Semnificaţia naşterii unor instituţii fundamentale de educaţie – precum Academia română, Universităţile de stat, Bibliotecile naţionale, muzee, şcoli – va fi analizată dintr-o perspectivă comparatistă (discutând situaţia României în contrast cu Europa occidentală).
CURSUL 2 - Nae Ionescu şi tânăra generaţie din România Mare (1919-1940)
În cursul precedent ne-am întrebat asupra raportul între „charisma personală” a oamenilor de excepţie şi „rutina birocratică” a instituţiilor moderne. În acest curs vom discuta situaţia culturală a României într-o epocă de incontestabil reviriment, având în central acesteia figura controversată a lui Nae Ionescu. Vom analiza temele mari ale reflecţiei filozofice angajate în stil socratic de profesorul Nae Ionescu şi influenţa pe care a avut-o asupra unor figuri importante ale “tinerei generaţii”, între care Emil Cioran, Mihail Sebastian şi Mircea Eliade.
CURSUL 3 - Constantin Noica, canonul filozofiei şi nevoia de concepte
În acest curs vom discuta câteva faţete ale operei tânărului Constantin Noica, înţeleasă ca produs al simbiozei între aspiraţiile culturale româneşti şi exigenţele academice ale lumii occidentale. Ne vom concentra asupra construcţiilor filozofice elaborate de Noica şi, în mod special, asupra naşterii unei concept noi în lexicul gândirii româneşti. Biografia lui Noica, care nu va ocoli discuţia despre angajamentul său politic, va fi citită din perspective proiectului său speculativ. Finalul atelierului va atinge problematica posterităţii marelui filozof (Şcoala de la Păltiniş).
CURSUL 4 - Nicolae Steinhardt, între cultura dandy şi monahism
În acest curs vom discuta figura atipică a lui Nicolae Steinhardt în Ortodoxia est-europeană contemporană. Ne vom referi în mod special la episodul dandy al tinereţii sale, urmat de experienţa temniţei comuniste şi relaţiile privilegiate întreţinute de monahul Nicolae de la Rohia cu reprezentanţii exilului (Virgil Ierunca, Monica Lovinescu). O discuţie despre raportul între raţiune şi credinţă, între politică şi religie, între liberalism şi valorile conservatoare va încheia atelierul.
CURSUL 5 - Moartea culturii şi naşterea ideologiilor
Acest curs va analiza raportul critic între politică şi cultură în perioada interbelică şi, îndeosebi, atacul asupra rădăcinilor culturii europene pornit de ideologia totalitarismului roşu. Vom discuta biografia unor personaje culturale remarcabile (Dinu Pilat, Vasile Voiculescu, Petre Pandrea) care au suferit în temniţele comuniste, precum şi semnificaţia teologico-politică a Gulagului din secolul XX.
Stire din categoria:
Arta/Cultura
Date de contact
Fundatia Calea Victoriei
311 44 64 sau 0723 167 892
sandra@victoriei.ro
www.victoriei.ro
Sursa:
Stirievenimente.ro
