Ion Creanga

Voturi: 317 |   Voteaza

Data nasterii sale este incerta. Creanga insusi afirma in Fragment de biografie ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837, dar alta varianta o reprezinta data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascuti din Humulesti, publicata de Gh. Ungureanu.
Parintii sai se numeau Stefan a lui Petrea Ciubotariul si Smaranda, iar el a mai avut inca sapte frati: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit de copii. Ecaterina a murit in 1893, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919.


In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran din Humulesti, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului sau, David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde urmeaza scoala de acolo.

In 1853 este inscris la scoala Domneasca de la Targu Neamt, sub numele stefanescu Ion. Acolo, el il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, el este inscris la scoala catihetica din Falticeni ("fabrica de popi"). Aici, el apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.

Urmeaza in 1854 scoala de Catiheti din Falticeni, iar de la 1 septembrie 1855, se inscrie la Seminarul Central de la Socola, fiind recomandat de catre "catihetul Conta", prin adresa din 9 iulie 1855. Bine pregatit, in urma examinarii la care a fost supus, este primit direct in clasa a doua. A facut limba elina cu profesorul Neofit Scriban (militant pentru luminarea poporului, arhimandrit, inchis la Manastirea Neamt de catre mitropolitul Veniamin, pentru ca se gasisera la el operele lui Voltaire). stiintele filosofice si istoria universala le-a facut cu dr.

Ioan Alinescu, iar limba latina cu profesorul D. Stoica. Din cauza dificultatilor familiale e nevoit sa urmeze numai cursul inferior al Seminarului Central de la Socola. La sfarsitul lunii iulie 1858, tatal, stefan a Petrei Ciubotarul, moare departe de Humulesti, pe mosia Facauti, lasand o casa plina de greutati.

In 1859 Ion Creanga s-a casatorit cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinti din Iasi si a fost hirotonit diacon al acesteia in acelasi an la 26 decembrie.
La 26 octombrie 1860 il gasim inscris ca student in anul I la facultatea de teologie din Iasi. La 19 decembrie 1860 sotia sa naste un baiat, Constantin.

In 1861 figureaza printre cei 14 studenti inscrisi la Facultatea de Teologie din Iasi, abia infiintata in 1860. in anul scolar 1862-1863 nu mai apare in scriptele facultatii, care de altfel se si desfiinteaza curand.

Din ianuarie 1864 urmeaza, cu scopul de a intra in invatamant, scoala Preparandala. Aici, este elev stralucit si il are ca director si profesor pe Titu Maiorescu care il apreciaza si-l pune invatator la Scoala primara nr. 1 din Iasi.

La terminarea scolii preparandale, Ion Creanga se claseaza pe locul I. Un an mai tarziu, la examenul general la care a fost supus in 10 iunie 1865, a primit la toate obiectele nota "eminenta" (religie, pedagogie, gramatica romana, aritmetica, cosmografie, fizica, caligrafie, muzica vocala, aptitudine pedagogica si purtare).

Activitatea didactica, Ion Creanga si-a inceput-o inca din mai 1864, cand se afla in primul an de studii la scoala Preparandala "Vasile Lupu". Dupa ce timp de 12 ani este dascal si diacon la diferite biserici din Iasi, la 10 oct. 1872 este exclus definitiv din cler. il parasise nevasta (un diacon n-avea voie sa divorteze), trasese cu pusca in ciorile care murdareau biserica Golia si se tunsese ca un civil.

Lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. Abia in 1993, dupa 122 de ani, s-a luat post-mortem o hotarare reparatorie: Creanga a fost reprimit in randul clerului, ca diacon. Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell il destituie si din postul de institutor, insa venirea lui Titu Maiorescu la minister contribuie la renumirea sa pe acest post. Ziarul Conventiunea nr 14 din 26 februarie ataca preotii care merg la teatru, fara al numi pe Ion Creanga.

Asemenea Curierul de Iasi nr. 6 publica articolul "Tragerea la tinta si vanatul de pasari in mijlocul orasului" , vizandu-l pe diaconul de la Golia, tot fara a-l numi.
In 1875 l-a cunoscut pe Mihai Eminescu (pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui) cu care se imprieteneste si prin intermediul caruia a luat contact cu Societatea Junimea.

Prezent la "Junimea", citeste Soacra cu trei nurori, publicata in Convorbiri literare (octombrie 1875). Celelalte scrieri (aparute in Convorbiri literare):
* Capra cu trei iezi - decembrie 1875
* Punguta cu doi bani - ianuarie 1876
* Danila Prepeleac - martie 1876
* Povestea porcului - iunie 1876
* Mos Nechifor Cotcariul - ianuarie 1877
* Povestea lui Stan Patitul - aprilie 1877
* Povestea lui Harap Alb - august 1877
* Fata babei si fata mosneagului - septembrie 1877
* Ivan Turbinca - aprilie 1878
* Povestea unui om lenes - octombrie 1878

Dupa trei ani sunt publicate primele doua parti din Amintiri din copilarie (ianuarie, aprilie) si Popa Duhu (noiembrie). Partea a treia a Amintirilor... este publicata in martie 1882, pentru ca un an mai tarziu sa apara Cinci pani.

Album macedo-roman din 1880 publica Mos Ion Roata, iar in Almanahul Societatii Academice Social-Literare "Romania Juna" din Viena, in 1883, apare povestirea Ion Roata si Voda Cuza, reprodusa in Convorbiri literare din iunie acelasi an.

Ultima parte a Amintirilor... apare integral in al doilea volum al editiei de la Iasi (1892), iar Fat Frumos, fiul iepei in Convorbiri literare din martie 1898. Evolutia operei este strans legata de raporturile literare avute de Ion Creanga, nu numai cu "Junimea", dar si cu Mihai Eminescu si Titu Maiorescu.

in 1889, in noaptea de Anul Nou, Ion Creanga se stinge la Iasi, fiind inmormantat in cimitirul "Eternitatea". A murit in urma unui atac de epilepsie in noaptea de ajun a anului 1889 dupa ce petrecuse seara de ajun impreuna cu profesorul Draghici si primise colindatorii. Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua ticau a Iasilor.

Prin opera sa, Ion Creanga se inscrie in randul marilor scriitori ai lumii. Dimensiunea universala este unanim pusa in valoare de J. Boutiere, Angelo de Gubernatis, Mitte Kremnitz, G. Weigand, Constancia Mayzlowna, Lucy Byng, Agnesina Silvestri-Giorgi, Luigi Salvini ca si de alti cercetatori, iar la noi de catre G. Calinescu, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Valeriu Cristea.

Sursa: Anunturi


CITESTE SI DESPRE: